Piţurcă: demisia

La prima vedere s-ar părea că românii au fos nenorocoşi astăzi. Un gol primit de la ricoşeul de la bară, un autogol, un gol din ofside, un penalti (cel puţin 60%) neacordat - destule motive. Personal nici arbitrajul nu mi-a plăcut. Nu că ar fi fost neimparţial, dar parcă mai lejer se acorda faulturi şi galbenuri la români, decât la sîrbi. Totuşi vina nu e a arbitrului.

A fost ceva în tactica jocului. Era clar că sîrbii sunt mai înalţi şi mai masivi: de ce oare tricolorii aruncau atât de des mingile în sus, când pe jos, în viteză şi tehnică puteau să-i "măcelărească" pe sîrbi? Înseamnă că antrenorul a greşit...

Să analizezi meciul dat în singular cred că ar fi o greşeală. Înfrângerea acasă cu Croaţia (ce-i drept amical), egalul stupid cu Franţa, victoria chinuită cu Feroe, înfrângerea umilitoare cu Lituania - toate sunt întîmplări oare? Dar Euro vi-l mai amintiţi? Mai ales meciul ăl de rahat cu Olanda? Încă de la bătaia aia de joc de meci am înţeles că Piţurcă trebuia să fie dat afară - aşa însă a fost păstrat, iar rezultatele le cunoaştem prea bine.

Mă întreb ce urmează: înfrângeri cu Franţa şi Serbia în deplasare sunt certitudini, cu Austria miercuri şi un egal ar fi satisfăcător, deşi pariez pe înfrângere, Lituania în deplasare dacă facem egal iar e bine... în concluzie numai pe Feroe o batem, şi cine ştie, poate şi pe Austria acasă. Şi câte puncte vom strânge? 9? 10? asta cam ce loc ar însemna în grupă? Penultimul sau penpenultimul?

Poate o să spuneţi că sunt pesimist; eu spun că sunt un realist. După EURO 2008 România a decăzut ca joc şi ca valoare enorm, şi pentru asta cred că în primul rând trebuie să-i mulţumim lui Piţurcă. Felicitări lui. Se spune că un lider bun ştie nu numai să conducă, dar simte şi se retrage atunci când e nevoie. Iar Piţurcă ar cam fi trebuit să-şi dea demisia de după EURO. Nici acum nu e târziu, asta dacă el nu doreşte să o aducă pe România pe locul II de la coadă.

P.S. A, da, să nu uit. Totuşi românii au jucat frumos astăzi. În comparaţie cu golurile de ca în curtea şcolii ale sîrbilor, ale românilor au fost frumoase. A lui Marica chiar a fost fantastic. Dar totuşi e prea puţin pentru consolare...

Ceva opinii despre cazul tânărului ucis de poliţie

Mă gândeam azi la tânărul ucis de poliţie. Cică, conform versiunii oficiale, poliţistul ar fi acţionat legal atunci când l-a împuşcat pe tânăr. Legitimă apărare - tânărul îl atacase cu cuţitul şi-l rănise la picior pe poliţist, acesta fiind nevoit să reacţioneze. Numai că...

Primul semn de întrebare este cum de tânărul a fost împuşcat tocmai în cap, şi tocmai mortal cu un singur glonte. Să gândim logic - în caz că aţi fi atacat de o persoană cu cuţitul, şi aţi avea un pistol la dumneavoastră, unde subconştient aţi detona pistolul? Orice om înfricoşat, şi grăbit totodată, ar fi tras direct în om, adică în piept. Puţini care şi-ar aranja arma să tragă fix în cap, ţinând cont de lipsa de timp şi pericolul ca celălalt să-şi bage cuţitul în tine.

Şi chiar dacă ai trage rapid în cap, fără a ţinti fix în fix, probabilitatea de a nimeri fix este destul de mică. În primul rând tînărul era în mişcare, cu cuţitul în mână; în al 2 rând, o greşeală de unu-doi centimetri de îndreptare a pistolului în centrul capului adversarului înseamnă o probabilitate destul de mare ca glontele să zboare pe lângă ureche. Concluzia - tînărul putea fi împuşcat în cap numai dacă staţiona, stătea pe loc, era imobilizat.

A 2 întrebare este de ce un singur glonte. În moment când eşti atacat de cineva cu un cuţit, cu posibilitatea ca tu singur să nimereşti în lumea de dincolo, sunt sigur că majoritatea ar descărca toate gloanţele în adversar, cauza fiind frica şi adrenalina, combinată cu instintul natural de a supravieţui. Poliţistul a folosit un singur glonte: de ce? Din cauza că era "specialist" şi şi-a păstrat calmul? Dacă chiar e aşa, de ce atunci calm el nu a tras în picior, mână sau pieptul adversarului? Sau poate din cauza că dumnealui îi era clar că un singur glonte îi este de-ajuns să-l liniştească (în veci) pe atacator?

Concluzia mea? Tânârul nu a fost pur şi simplu ucis, sau împuşcat. El a fost executat, în stilul cel mai pur comunisto-stalinist. De ce? Pentru că ca el să fi fost lovit mortal în cap, numai cu un singur glonte, era necesar ca acesta să fi fost imobilizat, sau pur şi simplu să fi stat pe loc, fără a fi reprezentat un pericol pentru cineva.

Nu pretind deloc a fi un expert în lupte şi arme, dar din mica mea experienţă masculină de bătăi, faptul că m-am antrenat câţiva ani mai demult wing-chun, şi plus poate catedra militară făcută mai recent, îmi pot da seama de veridicitatea versiunii oficiale a poliţiei. Cel puţin, mie îmi este clar că versiunea dată este ireală, e o minciună.

Întrebarea însă care mi-o pun acum este alta: tânărul dat a fost executat de un simplu descreierat, de un poliţist căruia îi place să se joace cu armele, sau la comanda unui superior? Dacă este vorba de primul caz, nu este ceva foarte grav. Un singur poliţist răspunde şi atât. De ce atunci este aşa protejat?

Şi dacă însă la comanda unui superior, atunci este periculos. Pute a reîntoarcerea vremurilor staliniste. Astfel că nu pot să nu mă gândesc la importanţa alegerilor din 5 aprilie de a preîntîmpina aşa ceva...

FdS

Am observat că câştigătorul Fabricii de Staruri şi cel de pe locul al doilea sunt ambii băieţi, împreună totalizând 65,5% din voturile alegătorilor. Iar dacă-l adăugăm pe Dibo, cel de pe locul a patrulea, băieţii au acumulat 3/4 din voturi, fetele restul.

Oare ce să însemne asta, că majoritatea celor care au urmărit FdS sunt de sex feminin? Sau poate că şi "paţanii", din solidaritate bărbătească, au votat pentru Alexandru şi Vasile?

Ţinând totuşi cont că nu am urmărit FdS, înclin în firea lucrurilor să cred că a câştigat cel mai bun, şi că publicul a votat corect.

Apropo de public, s-au adunat 70.000 de voturi, mai multe decât în România, după cum a zis "frumoasa prezentatoare Andreea Raicu" (mi-a plăcut expresia de pe Unimedia), asta în condiţiile în care România are o populaţie de 5-6 ori mai mare decât a RM.

Oare ce să însemne şi asta: că avem un public mai elevat, sau că merităm încă să ne aflăm la "cincinale" bune de depărtare faţă de UE, în comparaţie cu fraţii noştri/ţiganii (aşa cum îi numesc pe români "patrioţii" moldoveni) din România?

O mică constatare

Două zile în urmă la mine în curte a apărut un prim şi singur afiş electoral: cel al Uniunii Centriste (Tarlev). Astăzi era deja ferfeniţă. Lungă viaţă mai au afişele electorale...

2 naţiuni, 2 naţionalisme

http://guillemsanz19.blogspot.com/

Anul ăsta la etnopolitologie am studiat ideea de naţiune, şi cele 2 concepţii ale ei. Prima, cea a germanului Herder de "naţiune etnoculturală", se bazează pe principiul etnic, o naţiune reprezentînd un grup de persoane cu aceeaşi etnie. Contează "jus sanguinis" (dreptul sângelui). Conform acestei concepţii naţiunea română reprezintă totalitatea celor de etnie română, noi moldovenii basarabeni de asemenea făcînd parte din naţiunea română.

A 2 concepţie, cea a francezului Renan de "naţiune electivă", susţine că naţiunea reprezintă totalitatea cetăţenilor statului, indiferent de etnie, rasă, limbă. Contează "jus soli" (dreptul solului). Conform acestei concepţii este acceptată existenţa naţiunii moldoveneşti, compusă din români basarabeni, ruşi, ucraineni, evrei, găgăuzi, etc. toţi fiind (cetăţeni) moldoveni.

Ce mică e lumea

Ieri în blogosfera moldovenească am observat că Victor Ciobanu şi-a tras blog. Victor Ciobanu de la PPCD. Deci suntem deja 3 persoane cu acelaşi nume şi prenume ce avem bloguri, al 2 fiind un român din Bucureşti. Iar ţinând cont că numai în RM sunt peste 260 de Victori Ciobanu, nu m-aş mai mira să mai aparem cîţiva pe net. Să nu credeţi că sunt cumva împotrivă - din contra, mă bucură oarecum situaţia dată. Sau cel puţin, îmi este interesantă.

Astăzi seara însă a fost cu şi mai mari surprize. Am intrat, iarăşi din blogosfera noastră, pe blogul lui Radu Ceban. De la articolul lui hai la autobiografie. Şi mă întreb acolo: de ce oare toţi Ciobanii/Cebanii se trag din Glodeni? Că eu tot, întîmplător (sincer), m-am născut acolo? Şi încă îl cheamă Radu - ceva cunoscut. Mă uit mult mai atent la poză - stai mă că îl ştiu. D-apoi ăsta îi fiul fratelui tatălui meu, adică vărul meu. Iaca eu sunt cadru :D .

Bucuros, m-am gîndit să-i răsfoiesc atunci eu blogul. La un articol stă un comment scris de Aliona. Nu cumva e sora lui, adică verişoara mea? Ajung astfel pe blogul Alionei Tihai. Am mai nimerit cîndva pe-acolo, da numele şi blogul mai nimic nu-mi spune. Îmi apare însă un gând: îmi întreb părinţii ce nume are acum verişoara mea, că ea e măritată. Tihai. Deci e ea totuşi. Iar soţul tatăl zice că matincă e Valeriu. Valeriu Tihai, cel care a creat blogosfera moldovenească?

Mama mia, unde am ajuns! Iaca asta da seară, cu surprize destul de mari. Important e că sunt plăcute, căci chiar nu ştiam că am rude pe net. Ce poţi să mai concluzionezi? Tare mai e mică lumea asta :) .

În rest, nu-mi rămâne decât să-i salut prin articolul dat şi să le transmit că mă bucur, poate aşa voi comunica mai des cu unii din ei.