marți, 23 noiembrie 2010

Eseu: Cum pot partidele politice să stimuleze cultura politică a societăţii?

Conceptul de cultură politică desemnează setul de cunoştinţe, convingeri şi sentimente ce determină atitudini şi comportamente caracteristice unei comunităţi umane, care definesc situaţia în care are loc acţiunea politică şi în raport cu care se poate evalua eficacitatea unor iniţiative şi acţiuni politice.
Cultura politică cuprinde trei dimensiuni, care ar trebui luate în seamă înainte de a răspunde cum pot partidele să stimuleze cultura politică a societăţii. Acestea sunt:
- dimensiunea de cunoaştere, care presupune ansamblul de cunoştinţe, mai mult sau mai puţin sistematizate şi riguroase despre fenomenele şi domeniul politic;
- dimensiunea afectivă, care include în special latura emoţională a individului, a sentimentelor şi (ne)ataşamentului acestuia, şi care are un rol important în formarea atitudinilor şi comportamentului politic;
- dimensiunea evaluativă, care se referă la judecăţile de valoare privitor la evenimentele şi realitatea politică din societate.
Anume în funcţie de aceste dimensiuni ale culturii politice şi se formează cele trei tipuri de cultură politică, pe care le cunoaştem: cultura politică parohială (locală), cultura politică dependentă (paternalistă) şi cea participativă.
Astfel, cunoscând toate acestea, ne putem da seama că cel mai uşor pentru partidele politice să stimuleze cultura politică a societăţii este ridicarea gradului de cunoştinţe politice pe care le-ar deţine societatea. Altfel spus, partidele politice ar trebui să organizeze diverse evenimente şi proiecte, ca de pildă traininguri, seminare, conferinţe, în care să fie implicaţi nu doar membrii de partid, ci şi persoane neafiliate politic, şi care să urmărească informarea acestora asupra principiilor, doctrinei şi activităţii partidului, precum şi a funcţionării statului, democraţiei, instituţiilor politice din ţară, şi în genere despre întreg sistemul politic din ţară.
De asemenea, partidele politice pot stimula cultura politică a societăţii prin simpla organizare a unor întîlniri periodice dintre liderii partidului, sau persoane importante locale, membri de partid, cu populaţia simplă, întîlniri care să aibă loc nu doar în timpul campaniei electorale, ci şi între acestea, în care să se discute deschis probleme de interes public şi soluţiile şi metodele partidelor pentru rezolvarea acestora. Pe lîngă informarea publicului partidele ar contribui şi la creşterea încrederii cetăţenilor asupra activităţii lor, sau cel puţin ar duce la micşorarea distanţei dintre cetăţeanul simplu şi putere, un indiciu al democratizării societăţii.
O altă metodă prin care partidele ar putea stimula cultura politică a societăţii este organizarea periodică a unor offline-uri cu blogheri. Spun aceasta deoarece, pe lîngă creşterea importanţei blogosferei în ţara noastră, astăzi, în chiar lumea întreagă, o bună parte din oameni preferă să citească bloguri, cunoscînd din start subiectivitatea autorului, în loc să se încreadă în „marile ziaruri independente”, care de fapt ar scrie la comanda sau/şi în favoarea cuiva.
În genere, partidele politice ar putea stimula cultura politică a societăţii prin simpla susţinere a participării cetăţeanului în politică. Aici mă refer la: de la „gradul zero” al participării – participarea la vot, în opinia lui J. S. Mill aceasta fiind un mod util de a cultiva spiritul public şi inteligenţa politică, pînă la participarea „convenţională” şi „protestatară” (implicarea în activităţile organizate de partide, ocuparea unor funcţii politice, pînă la petiţii, proteste sau greve). În mare parte, anume aici şi pot fi atinse celelalte dimensiuni ale culturii politice (emoţională şi evaluativă), prin care stimulînd emoţiile, sentimentele şi judecăţile de valoare ale oamenilor, partidele ar contribui la creşterea participării politice a cetăţeanului, implicit la creşterea culturii politice, precum şi civice, a societăţii.

P.S. Eseu (de maximum 500 cuvinte) realizat pentru concursul Şcolii Tânărului Lider Politic. L-am publicat pe blog strict deoarece ca efortul creării acestuia să nu fi fost în zadar (ţinând cont că nu am fost selectat).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu