marți, 28 decembrie 2010

Periculoasă viaţa pe net...

Hai că am păţit-o. Ieri seara cineva mi-a spart parola de la căsuţa poştală gmail (ciobanuvict@gmail.com), trimiţînd apoi spam la toţi oamenii cu care am comunicat vreodată pe gmail. Altfel spus, la o mulţime de oameni, cunoscuţi sau necunoscuţi, cauzîndu-mi o mulţime de neplăceri.

Spamerul a şters toate mesajele trimise de el, şi doar datorită celor în care vreo adresă de email nu era valabilă, primind înştiinţare înapoi de la gmail, mi-am dat seamă că mi s-a spart căsuţa poştală. Am scris mesaje înştiinţare de spam la cei care am văzut că le-a trimis, spunîndu-le să ignore şi şteargă mesajul, dar mă tem că sunt o mulţime de oameni cărora nenorocitul le-a trimis spam, fără ca eu să ştiu precis cui.

Cel mai urît iesă faptul că eu deja de 2 luni nu mai folosesc semnătură la gmail, însă persoana care mi-a spart contul mi-a adăugat semnătură (cea pe care o utilizam eu pînă a mă refuza de semnătură), cu linkul blogului meu în dînsa. Astfel că mulţi poate să nimerească la mine pe blog, întrebîndu-se "cine mai e şi ăsta" care i-a spamat, astfel că articolul dat este creat, în mod special, şi pentru dînşii.

Lucru rău este că o parte din cei care au primit spamul nu-şi dau seama de asta, scriindu-mi înapoi pentru a-mi cere clarificări. Din cei care au căzut în capcană a fost chiar şi antrenorul meu de ving tsun, asta în condiţiile în care spamul i-a fost trimis la ora 21.00, la această oră eu fiind chiar la antrenament cu dînsul.

Apropo, lucru interesant, ieri la antrenament, făcînd sparring, un coechipier mi-a spart buza. Adică în viaţa reală cineva mi-a spart buza, ca în viaţa virtuală, cam pe la aceeaşi oră, cineva să-mi spargă parola de la email. Interesantă coincidenţă (care te face să te gîndeşti de ce ţi se întîmplă anume ţie asta), sau nenorocirile dacă vin, nu vin cîte una, cum zice o vorbă. În fine, mi-am schimbat parola, nu doar la gmail, ci şi la facebook şi alte emailuri pe care le am. Plus sper ca oamenii care au primit spamul să-l perceapă ca atare, fără a-mi cere "socoteală".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu