marți, 28 septembrie 2010

Scump, dom-le, scump

Am fost ieri cu colegii la o cafenea din Malldova Shopping, alături de unde se joacă bowling. Avem un student internaţional în grupă, un italian, şi să ieşim împreună cu el. Mi-am comandat cea mai ieftină băutură, un Sprite. Mi-au adus o sticluţă mititică de 250 ml. Bah!... 20 lei pentru 250 ml de apă? Nici să-ţi saturi setea nu-ţi ajunge.

Well, îl întreb curios pe colegul meu din Italia cum i se par preţurile la noi. Exagerat de mari, zice el. Mirat, îl întreb de ce şi cum sunt preţurile din Italia, comparativ cu ale noastre, dacă i se par atît de mari. El îmi spune că preţurile de la noi sunt cam la 70% din cele din Italia, doar că, cunoscînd cît e de săracă ţara noastră, i se par exagerate preţurile. Foarte bine spus, zic eu.

P.S. Apropo, pentru comparaţie, un student în Italia are o bursă de 500 euro pe lună. La noi în Moldova, aproximativ 45 de euro (720 lei). Dacă unui student italian i se par preţurile mari la noi, ce să mai zici de bieţii studenţi moldoveni...

sursa imagine

sâmbătă, 25 septembrie 2010

PL, în creştere?


Cei de la Unimedia au făcut un sondaj, cu ce partid vei vota la alegerile parlamentare anticipate, care s-a încheiat recent (ieri sau azi). 8425 de vizitatori au votat la sondaj, în final rezultatele fiind următoarele:
PL - 43%
PLDM - 29%
PDM - 6%
PCRM - 6%
AMN - 3%
Rezultatele celorlalte partide sunt infime.

Nu am de gînd să fac unele concluzii generale sau să jubilez de bucurie că PCRM e pe la coadă, deoarece ştiu că rezultatele nu sunt deloc reprezentative pe ţară, ci doar pentru online-ul moldovenesc. Ceea ce observ sunt nişte diferenţe în evoluţia preferinţelor electorale ale internauţilor moldoveni, ce vizitează Unimedia.

Conform sondajului pentru cine ai fi votat la 5 aprilie 2009, pentru PL şi PLDM ar fi votat un număr egal de oameni, 33%, pentru AMN - 9%, PCRM - 4% şi PDM - tot 4%.

La sondajul pentru 29 iulie, PLDM acumulase 40%, PL - 36%, AMN - 10%, PDM - 5% şi PCRM - 3%.

Apoi, spre finalul anului 2009, PLDM ajunsese la o cotă de popularitate de peste 50% din preferinţele electorale ale vizitatorilor Unimedia, PL se coborîse la 27%, AMN la 5%, iar PDM şi PCRM crescuseră la 7%, respectiv 5%.

Ei bine, se observă clar cum din 5 aprilie 2009 PLDM a crescut constant pînă la finalul anului 2009, pentru ca la sondajul încheiat recent simpatizanţii lor, vizitatori Unimedia, să se înjumătăţească aproape. În schimb, simpatizanţii PL s-au mărit destul de mult, Partidul Liberal fiind primul în prezent în preferinţele electorale ale internauţilor moldoveni.

Reamintesc că la 5 aprilie 2009 PL şi PLDM au obţinut la alegeri rezultate apropiate, ca la 29 iulie PLDM să depăşească cu 2 puncte procentuale Partidul Liberal. Sondajele Unimedia au prezis practic această tendinţă. Acum, mă întreb, să ne aşteptăm ca la alegerile anticipate din noiembrie PL să depăşească ca scor PLDM, devenind al 2 partid după importanţă din RM, sau nu? Greu de spus, ţinînd cont că online-ul moldovenesc e departe ca preferinţe de viaţa reală din RM.

În rest, alte schimbări notabile se observă la AMN, care de la aproximativ 10% din 2009 a căzut la 3% în prezent, confirmând parcă dispariţia acestui partid, ce are puţine şanse de a trece pragul electoral la următoarele alegeri. Iar PD şi PCRM au scoruri asemănătoare, sau apropiate, din 2009 pînă în prezent.

sursa imagine

vineri, 24 septembrie 2010

Ce cursuri se fac la masteratul Studii Europene, USM

Semestrul I
1) Serviciul diplomatic şi consular
2) Concepţiile dezvoltării globale contemporane
3) Sisteme internaţionale
4) Rolul diplomaţiei practice în realizarea politicii externe a statelor
5) Cadrul conceptual şi disciplinar al studiilor europene
Semestrul II
1) Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor internaţionale
2) Studiul politicilor migraţioniste internaţionale
3) Strategii sociale comunitare
4) Istoriografia şi metodologia cercetării RI
5) Filosofia unificării europene
6) Sisteme politice europene
Semestrul III
1) Identitatea europeană: probleme actuale
2) Strategii de cooperare în spaţiul post-sovietic
3) Dilemele dialogului moldo-european
4) Teorii mondialiste şi globaliste

P.S. Am mai scris, într-un articol mai vechi, despre disciplinile care se studiază la Studii europene. Dacă e să comparăm, se observă că s-au făcut modificări în semestrul III. Totuşi, întrebarea de la articolul trecut rămâne aceeaşi: cît de mult programul de masterat studii europene reprezintă chiar studii europene? Nici 40%.

Articole apropiate de temă:

joi, 23 septembrie 2010

Ce disciplini se studiază la Relaţii Internaţionale, USM


Anul I
Semestrul I
1) Teoria politică (politologia)
2) Istoria gîndirii politice
3) Drept constituţional
4) Drept instituţional comunitar
5) Bazele diplomaţiei
6) Istoria diplomaţiei
7) Limba engleză
8) Educaţia fizică
Semestrul II
1) Democraţia
2) Stasiologia
3) Politici internaţionale de dezvoltare socio-umană
4) Istoria relaţiilor internaţionale
5) Istoria diplomaţiei statului moldovenesc
6) Actualitatea internaţională
7) Tehnologii informaţionale în comunicare
8) Limba engleză
9) Educaţia fizică
10) Redactarea textului oficial - la dorinţă
Anul II
Semestrul III
1) Teoria relaţiilor internaţionale
2) Integrarea europeană
3) Globalistica
4) Sociologia relaţiilor internaţionale
5) Rolul instituţiilor politice în relaţiile internaţionale
6) Economix (economia politică)
7) Republica Moldova în economia globală
8) Limba engleză
9) Limba străină 2 (franceza)
Semestrul IV
1) Teoria conflictelor internaţionale
2) Studii de pace
3) Aspecte etico-culturale ale relaţiilor internaţionale
4) Teoria comunicării internaţionale
5) Politica externă a Republicii Moldova
6) Politica mondială
7) Organizaţii internaţionale
8) Mijloacele de comunicare electronică
9) Limba engleză
10) Limba străină 2 (franceza)
Anul III
Semestrul V
1) Teoria şi practica negocierilor
2) Ideologia în relaţiile internaţionale
3) Dreptul tratatelor
4) Drept diplomatic şi consular
5) Constituirea sistemului de securitate european
6) Securitatea internaţională
7) Terorism internaţional
8) Relaţii economice internaţionale
9) Dreptul internaţional public
10) Aspecte practice ale analizei relaţiilor internaţionale
11) Human rights in international relations (în engleză)
Semestrul VI
1) Etnopolitologia
2) Geopolitica
3) Protocol şi ceremonial diplomatic
4) Republica Moldova în context geopolitic contemporan

Well, trebuie să fac şi cîteva precizări aici:
1) Acestea sunt cursurile pe care le-am făcut eu la RI, în anii 2006-2009. Spun asta pentru că în fiecare an aproape au careva schimbări în program. De exemplu, eu am făcut dreptul internaţional public în anul III, acuma acesta se predă în anul I. Sau, chiar anul acesta profesorii discutau să mute careva cursuri de la masterat la licenţă - deci, mai mereu pot avea loc careva schimbări în privinţa cursurilor predate. Cine doreşte, poate compara cu programul planului de învăţămînt din anul 2009-2010 de pe saitul USM.
2) În cadrul specialităţii Relaţii internaţionale are loc o specializare, din anul II, în 2 direcţii: teoria relaţiilor internaţionale şi studii regionale. Eu am făcut parte din specializarea TRI - astfel că cursurile menţionate în acest articol nu le cuprind pe cele de la Studii regionale.

sursa imagine

vineri, 17 septembrie 2010

Moldova, o ţară plină de "idioţi"?


"Vechii greci, pe cei ce nu se amestecau în politică îi numeau idiotes, un cuvânt care însemna persoana izolată, care nu avea nimic de oferit celorlalţi, obsedată de măruntele probleme ale casei şi manipulată, în fond, de toţi. Din acest "idiots" grecesc derivă idiotul nostru actual şi nu e nevoie să-ţi explic ce înseamnă."
Pentru verificare puteţi citi aici.

Dacă e să judecăm după definiţia etimologică a cuvântului idiot, am putea concluziona uşor că Republica Moldova e plină de idioţi. Mai ales că ţara noastră e plină de "cetăţeni" egocentrişti, preocupaţi doar de treburile lor personale şi urmărindu-şi doar interesele personale, ignoranţi şi indiferenţi faţă de afacerile publice, societatea şi statul în care trăiesc.

Doar că astăzi cuvântul "idiot" are un alt sens faţă de cel originar, deşi, cred, nu ar fi rău dacă ne-am întoarce la vechiul sens. Poate aşa ar descreşte numărul "idioţilor" (ignoranţilor) din societatea noastră.

sursa imagine

duminică, 12 septembrie 2010

Resident Evil: Afterlife


Astăzi am privit filmul Resident Evil 4: Afterlife la Patria. Este al 2 film 3D pe care l-am privit vreodată. De data asta ochii mi-au obosit mult mai puţin decît prima oară, iar durerea de cap de-abia spre seară mi-a apărut - totuşi, consecinţele urmăririi unui film 3D nu sunt prea sănătoase, se pare.

Legat de film, n-aş spune că a fost atît de impresionant pe cît m-am aşteptat, chit că era 3D. Am urmărit cu interes primele 3 părţi, care mi-au plăcut nespus de mult, astfel că muream de nerăbdare să privesc şi partea următoare, pe care o credeam şi ultima. În realitate, se pare că va exista şi partea a 5, producătorii urmărind să realizeze parcă un serial pe ideea centrală a filmului. O idee, care deja devine banală, regizorii ne mai ştiind ce trucuri noi să inventeze sau cum să continue povestea.

Totuşi, filmul este unul interesant, ţinîndu-te cu sufletul la gură, mai ales dacă ai urmărit primele părţi şi ştii despre ce e vorba. Este neclar faptul însă şi supără că Alice (din Ţara Minunilor, îmi tot vine comic în gînd) se tot bate şi îl omoară de vreo 3 ori pe şeful Corporaţiei Umbrella, dar acesta tot supravieţuieşte şi apare viu mai departe în film. Sau poate sunt mai multe copii, clone de-ale lui, şi eu n-am înţeles? În rest, mai sunt unele momente ilogice în film, dar cui i-ar mai fi fost interesant filmul ăsta fantastic dacă era totul logic, clar în el? :)

Mi-e interesant care va fi finalul acestei serii de filme. Nu are cum să fie cine ştie ce pozitiv, că omenirea e exterminată toată, parcă. Probabil filmul va continua pînă cînd Alice îi va "extermina" pe toţi cei de la Umbrella, iar mai apoi, dute-ţi singur capul ce se întîmplă cu restul oamenilor, rămaşi vii. Sau poate nu. Cert e că, după ce am privit primele 4 filme din seria Resident Evil, nu am cum să nu urmăresc şi partea a 5-a, că te mănîncă curiozitatea. Iaca aşa.

PS. Interesant e că filmul a apărut deja pe net, ce-i drept într-o calitate destul de joasă. Un link la film, pe net, îl aveţi aici.

sursa imagine

vineri, 10 septembrie 2010

Republica Voronin?!


Citisem ieri seara pe Unimedia că fiul lui Vladimir VORonin ar putea candida la postul de preşedinte al Republicii Moldova, înainte de aceasta Oleg VORonin urmînd să fie inclus pe listele comuniştilor la alegerile anticipate. Iniţial am luat ştirea ca o glumă, dar pe urmă a început să mă chinuie un gînd, oare ce l-ar putea impiedica pe pramatia de VORonin, dacă ar cîştiga alegerile cu 61 de mandate, sau cît e nevoie, să-şi facă fiul "prezident"?

Am pus această întrebare de curiozitate în cadrul familiei, iar părinţii mi-au răspuns că ei cred că totul e posibil (nu degeaba Moldova e numită, într-un sens negativ, ţara tuturor posibilităţilor). Apoi mama a continuat: "Doamne fereşte... Snegur a fost 4 ani preşedinte şi s-a lăsat, Lucinschi a fost (un mandat) şi s-a lăsat, da zaraza asta (V. VORonin), 2 mandate şi nu se lasă (de putere)."

De ce scriu toate acestea? Pentru că am citit pe facebook îndemnurile unor useri moldoveni, dezamăgiţi de AIE, ce propuneau să boicotăm AIE la alegerile anticipate şi să nu mergem să votăm. Eu îi înţeleg şi sunt de-acord că AIE, sau unele partide din Alianţă, ne-au cam dezamăgit pe noi toţi într-un an de cînd sunt la guvernare (în 2009 aveam încredere enormă în 2 partide din AIE; unul din ele însă m-a dezamăgit şi pe mine).

Dar eu nu îmi pot permite să accept, şi cred că nici voi, ca după următoarele alegeri anticipate comuniştii să revină la putere şi să reinstaureze Republica Voronin. Eu nu vreau ca să existe nici în cele mai negre coşmaruri şansa ca Voronin să-şi instaleze fiul prezident, creînd o "casă regală" VORonin în Europa. Aşa că, ne place sau nu ne place, hai să ne mobilizăm încă odată şi să susţinem partidele din AIE (cel/cele care ne plac cel mai mult) şi să facem ca regimul comunist să devină istorie pentru Republica Moldova.

sursa imagine

luni, 6 septembrie 2010

De ce a picat referendumul?


Dintîi să facem ceva calcule. Există 2,68 mln. de alegători înscrişi pe liste, dintre care între 600 mii şi un milion sunt plecaţi peste hotare (aprox. doar 30-40 mii din aceştia au votat la ambasade). Astfel, în Moldova există real doar între 1,7 şi 2,1 mln. de alegători, adică 63 - 78% din întreg electoratul ţării noastre. Conform sondajelor, amintite răutăcios şi manipulativ de către unii politicieni după referendum, din cei prezenţi în Moldova doar 70% intenţionau să voteze, ceea ce se traduce în doar 44 - 55% din întreg electoratul. Numai că aceste 70% se preconizau cam înaintea campaniei electorale şi a boicotului comuniştilor, astfel că, dacă am exclude procentul simpatizanţilor comuniştilor, care e în medie 40%, obţinem o prezenţă la vot de 26,5 - 33%, deci sub pragul de o treime pentru validarea referendumului.

Cam prea multe calcule, şi cuiva i-ar putea fi mai greu să le înţeleagă. De aceea aşi putea aminti, mai simplu, alegerile din 29 iulie anul trecut. Atunci participarea la vot a fost de 59%, iar dacă excludem procentajul mediu al simpatizanţilor comuniştilor, de 40%, care ar fi boicotat referendumul la îndemnul lui tătuca Voronin, obţinem 35,4% prezenţa la vot, deci de-abia peste pragul validării. Şi dacă mai ţinem cont că la referendum populaţia este mai indiferentă şi mai pasivă decît la alegeri parlamentare, începem să înţelegem cam de ce referendumul a căzut...

Apropo, mama mea nu intenţiona ieri să voteze, fiind mai mult indiferentă considerând că şi fără ea referendumul va trece. Doar după ce a văzut la TV datele slabe ale prezenţei la vot s-a hotărît să meargă la vot, după ora 20.00 deja. Dar mă întreb, cam cîte mii de acest caz puteau să mai fie ieri, cînd oamenii să ignore referendumul că au treabă şi că fără ei a trece, ne mai reuşind în final să voteze?

Ceea ce vreau să spun este că se putea anticipa că referendumul nu va fi validat. Din păcate, nimeni nu a prevăzut asta, (nici eu nu m-am gîndit la aşa ceva), toţi din AIE fiind foarte optimişti în legătură cu referendumul, aceasta fiind I greşeală a lor. De fapt, cred că anume AIE este principala vinovată de faptul că referendumul a eşuat, din mai multe motive, I greşeală fiind optimismul exagerat, cum am spus.

A 2 mare greşeală, cum a scris şi Tănase, a fost faptul că liderii celor 4 partide din AIE nu au mers împreună în campanie. În locul tuturor acelor placate verzi, albastre sau nush ce altă culoare politică, ar fi fost mai bine să fi existat unul singur, pe care să fi fost toţi cei 4 lideri ai AIE îndemnînd populaţia la vot. Aşa însă, unii lideri din AIE s-au şi războit între dînşii, de parcă ar fi fost alegerile parlamentare...

Şi a 3 greşeală, opinia mea, este că unele partide din AIE au şi făcut campanie electorală ca pentru prezidenţiale, dar nu de informare a cetăţenilor de ce să vină la vot şi să voteze pentru. Pe lîngă faptul că campania a fost organizată a lehamite, cum a observat corect acelaşi Tănase, ea a mai fost organizaţă şi incorect.

Urmează să vedem dacă liderii AIE îşi vor fi învăţat lecţia, şi nu vor face greşeală să ne reîntoarcă sub comunişti...

sursa imagine

sâmbătă, 4 septembrie 2010

Superba Moldova şi penibila Românie


Zicea cineva aseară pe facebook că Albania nu ar fi deloc mai puternică decît Finlanda, şi concluziona că Moldova ar fi la moment mai puternică decît naţionala României la fotbal. Nu cred că e adevărată ideea dată, plus nu e corect să judeci şi compari după doar un singur meci de calificare, dar cert este că, dacă se vor păstra tendinţele actuale legate de cele 2 echipe, nu m-aş mira să fie adevărată afirmaţia asta odată...

Aseară Moldova a reuşit o victorie istorică contra Finlandei, părerile fiind însă împărţite legat de modul cum am obţinut victoria. 2 jurnalişti consacraţi, Sandu Grecu şi Ivan Goncearuc, consideră că am făcut cel mai bun meci din istorie al naţionalei noastre. Victor Moşneag, mai moderat, observă doar o schimbare pozitivă importantă la echipă, faptul că naţionala joacă şi cu mintea acum. Alte persoane, ca Sergiu Cărăuş de exemplu, observă golurile cu noroc precum şi faptul că am jucat cu un om în plus, criticînd criza de idei de la naţională şi criza din atac.

În privinţa mea, trebuie să recunosc că am privit doar ultimile 20 minute de joc, dar acestea mi-au fost de-ajuns ca să observ că moldovenii jucau într-adevăr fotbal, unul organizat şi bine gîndit, cu pase consecutive încă din propriul careu. Totuşi, îmi rămân o serie de întrebări legate de felul cum oare avea să arate rezultatul meciului dacă nu era eliminat Hyypia, sau dacă Suvorov nu reuşea acel gol fabulos din lovitură liberă. De fapt, ambele goluri ale naţionalei noastre au fost reuşite cu noroc, mai mult sau mai puţin, fiind deosebit de frumoase (da şi norocul ţine cu cei puternici, ar zice cineva).

Personal rămân încă la părerea că, la moment, Moldova este o echipă de locul 5. Varianta cea mai realistă, cred, este una cu 10-12 puncte din grupă (2 victorii cu San Marino şi un egal sau victorie cu Ungaria acasă). Dar există şi apar mai multe voci care afirmă că am putea să ne batem cu Finlanda şi Ungaria de la egal la egal, pentru locul 3. Nu ştiu dacă putem face asta, dar ar trebui cel puţin să tindem. Cel puţin acum, varianta idealistă (măcar egaluri, dacă nu victorii cu Ungaria şi Finlanda în deplasare) nu pare atît de ireală după meciul de ieri. Să sperăm, cel puţin, la măcar un egal pe 7 septembrie cu Ungaria.
În privinţa Olandei, aceasta ne va spulbera (2-3 la 0), judecînd după meciul de ieri. Olanda nu va avea probleme să cîştige grupa. Suedia, însă, varianta optimistă, pare o pâine bună de mîncat la Chişinău: putem tinde să scoatem un egal şi cu ei.

România, după cum se observă, este într-o decădere înceată dar sigură. Dacă Lucescu va fi păstrat antrenor pînă la sfîrşitul preliminariilor, avem toate şansele să ne întărim locul 5 ocupat ca în preliminariile pentru Cupa Mondială. Pe zi ce trece mi se întăreşte convingerea că în contextul unei decăderi a naţionalei, România avea nevoie de un antrenor experimentat şi deja consacrat, dar nu de unul tînăr caruia să i se dea şansa să se afirme pe contul naţionalei. România are singură nevoie de afirmare, dar nu careva oameni să se afirme pe spatele ei!

Ţinînd cont de jocul de aseară, sunt sigur că România nu va putea bate Albania la Tirana. Belarusul, ce a învins ieri Franţa, mă tem că ne va spulbera şi pe noi la ei la Minsk (va pleca Lucescu-junior după doar 2 etape?). Bosnia este clar peste România la moment, iar Franţa, intuiesc să cred că îşi va reveni în joc, ţinînd cont că a scăpat în vară de fostul lor antrenor mediocru (nu ştiu însă ce reprezintă Blanc). Aşa că locul 5 pare că ne este asigurat, iar România Mică (RM) are destul de bune şanse să o depăşească pe cea mare la locul ocupat pe final...