vineri, 19 august 2011

Despre "presa nouă" (2)

http://deeadeede.blogspot.com/
Continuare la partea I.

O lună în urmă Constantin Tănase scria un articol despre presa nouă versus cea veche. Acesta îşi începea critica de la titlurile articolelor presei de tip nou, care fiind "comerciale", deseori nu reflectă corect conţinutul articolelor. O observaţie foarte corectă, despre care şi eu de fapt am scris şi criticat în partea I a articolului meu: multe din titlurile articolelor mass-mediei online de azi sunt făcute special pentru a atrage cîţi mai mulţi vizitatori, chiar şi cu preţul de a fi greşite, sau de a nu avea prea mare legătură cu cele scrise în articol. Or eu nu rareori m-am dezamăgit de unele articole, în care titlurile acestora îmi creau unele aşteptări, dar conţinutul acestora erau departe de ceea ce doream să aflu, astfel încît îmi venea să-i înjur pe dobitocii ce au făcut acele articole şi m-au amăgit.

Un alt punct din critica lui Tănase era faptul că presa nouă mizează prea mult pe ştiri (cu titluri) de tip şocant, senzaţional, incredibil. Într-adevăr, chestia asta este foarte enervantă, mai ales cînd conţinutul articolelor este practic gol, adică nimic bun sau util de aflat pentru tine din ele. Titlurile cu asemenea cuvinte sunt făcute clar pentru a-ţi atrage atenţia, dar de obicei merită a fi ignorate. Din fericire, am impresia că în ultimul timp articole cu asemenea denumiri s-au mai rărit.

Însă o altă chestie care pe mine mă enervează enorm la presa noastră este abundenţa de ştiri despre crime, violuri, violenţă, accidente, etc. Abundenţă de ştiri negative, încît practic s-a format un dezechilibru brutal dintre ştirile negative şi cele pozitive. 2 zile în urmă acelaşi Tănase scria un articol pe acest subiect, întrebîndu-se dacă RM nu este o ţară de criminali. Or, cred eu, un răspuns afirmativ în curînd s-ar putea să fie apropiat de adevăr...

Ţin minte o vorbă spusă de un sociolog britanic, care a zis că o minciună vehiculată şi repetată de mai multe ori, ajunge a fi crezută transformîndu-se cu timpul într-un adevăr. Aşa şi cu crimele din societatea noastră: se scriu şi se promovează atît de multe ştiri negative, încît oamenii ajung chiar a crede că ţara asta e plină de criminali, că crimele, violenţa şi răul sunt lucruri banale şi chiar normale, încît, realitatea formîndu-se din gîndurile noastre, ţara asta ajunge chiar a fi una de criminali şi ticăloşi, în care oamenii simpli tolerează, şi chiar ajung să folosească violenţa în viaţa de zi cu zi. Noi nici nu ne dăm seama cît de mult ştirile negative ne influenţează subconştientul şi percepţia noastră asupra realităţii şi vieţii.

Sincer, uneori chiar ajung să cred că parcă există o conspiraţie mondială, în care se urmăreşte distrugerea valorilor morale ale societăţii româneşti, şi inclusiv a noastre, prin promovarea acestor ştiri negative. Ei afirmă că ne informează, eu cred însă că ei ne distrug, căci sincer, nu am nevoie deloc de a şti de mai bine de 80% din aceste rahaturi, care nu-mi ating nici pe-aproape viaţa mea. În România ştiu că cei de la ProTV sunt lideri în ştiri de acest gen; se pare că şi cei din Chişinău le calcă pe urme, devenind nişte adevăraţi nesimţiţi şi lipsiţi de moralitate (dar şi alte posturi TV şi site-uri de ştiri le calcă pe urme, ca Publika, Unimedia, de exemplu). Andrei Fornea a scris recent un articol sugestiv la această temă.

Personal ţin minte de la lecţiile de teorie a comunicării că cică un principiu de a scrie ştiri a presei este: Good news, no news. Or, "principiul" ăsta mie mi se pare o adevărată stupiditate, şi o chestie de rea voinţă. Eu înţeleg că ştirile negative atrag mult mai mulţi vizitatori decît cele pozitive, dar chiar trebuie de abandonat cu totul cele din urmă în goana după trafic? Or, în ţara asta se petrec zilnic o mulţime de chestii frumoase, interesante şi pozitive - chiar nu merită şi despre acestea de informat lumea?

În fine, alte obiecţii: pe site-ul protv.md există atîta reclamă pe centimetru pătrat, încît te dezgustă (personal rareori accesez site-ul ProTV anume din acest motiv). Cei de la Unimedia, după cît se pare, sunt lideri la greşeli gramaticale: probabil le observ la ei mai des pentru că accesez şi mai des site-ul lor, decît alte site-uri de ştiri. Dar şi mulţi facebookeri îi iau în rîs anume din această pricină, ceea ce nu am observat despre alte site-uri de ştiri. În genere, am observat că mulţi facebookeri îi consideră pe cei de la Unimedia nişte diletanţi, dar nu nişte jurnalişti adevăraţi: probabil e din cauza că iniţial cînd a apărut site-ul grupul care l-a creat nu erau majoritatea specializaţi în jurnalism, ci doar nişte tineri entuziasmaţi, specializaţi în alte domenii. Nu cunosc însă care e componenţa echipei Unimedia acum.

În fine, dacă e să concluzionez ceva, după o viziune în ansamblu a celor menţionate în cele 2 părţi a articolului, boala presei de tip nou, adică a celei online, pe calculator, este goana după trafic. Dacă e să simplificăm lucrurile, presa veche se caracterizează prin cuvîntul calitate, cea nouă însă se defineşte, şi se fugăreşte să se definească, după cantitate. Pentru presa online de la noi din Basarabia este mult mai important să aibă un trafic şi rating cît mai mare, decît să scrie articole calitative. Iar vorbele despre respectul faţă de cititor, sau promovarea adevărului, nu prea mai au importanţă pentru presa de tip nou ahtiată după trafic.

În ultima vreme în RM au apărut o multitudine de site-uri de ştiri. Pe de o parte e bine, căci contribuie la dezvoltarea democraţiei, la pluralitatea de opinii, pe de altă parte mă întreb cum de apar şi mai rezistă ele, dacă nu avem nici măcar jumătate de milion de abonaţi unici la serviciile de internet. O piaţă atît de mică şi un număr atît de mare de site-uri de ştiri cauzează o concurenţă acerbă, în care calitatea ştirilor este cea care pierde cel mai mult. Cine ştie, poate cu timpul în această concurenţă cele mai bune să învingă - dar sincer mă tem să nu învingă anume cele mai eficiente în atragerea (atenţei) vizitatorilor şi creşterea traficului, dar nu cele cu ştirile cele mai calitative şi bune.

5 comentarii:

  1. (O altă chestie care pe mine mă enervează enorm la presa noastră este abundenţa de ştiri despre crime, violuri, violenţă, accidente, etc. Abundenţă de ştiri negative, încît practic s-a format un dezechilibru brutal dintre ştirile negative şi cele pozitive.) Pai eu cred ca lumea trebuie informata despre aceea ce se intimpla in tarisoara noastra. Si totdeuana in presa exista si stiri pozitive.

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim:

    Nu trebuie de uitat că ceea ce ne informează ne şi formează. Or eu nu vreau ca poporul meu să fie format cu concepţii că RM e plină de criminali, căci de la gînduri pîna la realitate e mică distanţa. Cum am mai scris, noi nu ne dăm seama cît de mult ştirile negative ne influenţează subconştientul şi percepţia noastră asupra realităţii.

    În al doilea rînd, te-aş întreba: cu ce te ajută faptul că eşti informată cu toate aceste chestii: crime, violuri, etc? Da, ştiri de tipul la criminalul din Durleşti e bine de informat lume, da cele despre în nush ce sat prăpădit nişte beţivi s-au tăiat, sau copii şi părinţii se omoară între dînşii nush pe unde, cu ce te ajută pe tine în viaţa de zi cu zi? O mulţime de ştiri negative, de-a dreptul irelevante şi fără de legătură cu viaţa noastră, ne sunt turnate zilnic pe gît. Or pe mine cu nimic nu mă ajută să ştiu de aceste lucruri, ba chiar mai rău, îmi strică dispoziţia.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai noi traim in societate democratica, si trebuie sa cunoastem despre toate, ce se intimpla in jurul mostru. Totusi eu consider ca prin astfel de informatii cum tu spui negative, oamenii isi insusec o lectie, ce sa faca si cum sa procedeze asta este parerea mea.

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim:

    Vezi că eu nu propun interzicerea tuturor ştirilor negative. Dacă e să fim informaţi despre toate, să nu fim "umpluţi" doar cu ştiri "criminale". Problema e în dezechilibrul dintre ştirile pozitive şi negative. Or eu nu vreau să cred că majoritatea lucrurilor care se întîmplă la noi în ţară sunt rele. Problema constă în faptul că mass-media de la noi (şi din România tot) abuzează de principiul "Good news - no news".

    P.S. Anonime, cum te numeşti? :)

    RăspundețiȘtergere