luni, 12 septembrie 2011

Ce înseamnă un blog, şi blogger bun

Citit azi articolul "Bloggeri la putere" de pe tribuna.md. Mi-a plăcut extrem de mult concluzia, care este pur şi simplu de aur, întărindu-mi nişte idei/concluzii pe care le aveam de mai demult. Am hotărît să o salvez pe blogul meu, ţinînd cont că de articol cu timpul am să uit, însă ideile din concluzie mi-ar putea fi utile în îmbogăţirea (sau pentru a face referinţă) unor articole pe care le am de mai demult în minte (or eu, din păcate, am în minte o mulţime de idei de articole, şi chiar de articole întregi, pe care nu reuşesc să le scriu), şi pe care odată şi odată le voi scrie.

"Evităm aspectele tehnice de funcţionare şi punem în discuţie esenţialul. Poate aţi privit filmul „Blog wars” („Războiul blogurilor”) care ne sugerează cum se obţine succesul pe blog: provocaţi, supăraţi, ironizaţi şi atunci veți fi luat în seamă. Un blog bun are multe comentarii. Cum trebuie să fie o postare ca să trezească în cititor dorința de a răspunde? Întîi de toate trebuie să aibă un conţinut discutabil, să nască polemici. Dacă postarea va fi ideală, nimeni nu o va comenta. O postare cu care vor fi toţi de acord, nu va aduna prea multe comentarii. De aceea, ea trebuie să acţioneze ca roşul asupra taurului, să stîrnească dorinţa de a răspunde. Asta îl face pe blogger puternic: limba ascuţită şi insistenţa de a-și vedea scopul atins. De la blogger nu se cere genialitate sau super-creativitate. Cineva a spus că un blogger de succes este cel mereu împotrivă. Puterea lui nu e carisma sau erudiţia, ci capacitatea de a striga mai tare decît toţi."

7 comentarii:

  1. Îmi place mult: "capacitatea de a striga mai tare decât toți", însă mai întai trebuie să te înveți a striga după asta să ieși pe ring :).

    RăspundețiȘtergere
  2. Trudi:

    Vezi că la unii chestia asta e înnăscută, şi lor le este mai uşor. În mare parte chestia asta eu o asemuiesc mai mult cu obrăznicia şi tupeul, şi în cel mai bun caz, rareori, cu curajul. Aşa că mai bine ar fi să nu te înveţi să obţii această capacitate, decît dacă e vorba de curaj, de a-ţi expune propriile idei, chiar dacă provocatoare, într-un mod inteligent şi argumentat.

    P.S. Cel mai simplu de fapt e să fii prost, şi să-ţi debitezi prostiile şi naivităţile fără de a le vedea punctele slabe, astfel crezînd mereu că ai dreptate, şi respingînd imediat toate criticile celorlalţi. Şi astfel tot obţii popularitate :D

    RăspundețiȘtergere
  3. e vreo aluzie,cum că te lași de bloggerism?:))

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu am luat nici o direcție către această capacitate de a putea trâmbița mai bine decât cineva. Eu mă mulțumesc cu ce am la moment și cred că voi opta pentru același tempou. Nu-mi prea plac oamenii cu prea mult tupeu, astfel, rar când îți menții poziția și nu o iei prin "arătură".
    Apropo de simplitatea de a fi prost, am început să zitesc: "M-am hotărăt să devin prost" de Martin Page :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Nomad:

    Nu. Mai degrabă că aş putea deveni şi eu un blogger obraznic, care "strigă mai tare decît toţi". Sau nu ţi-a venit asta în minte? ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. Trudi:

    Dar eu sunt perfecţionist de felul meu, aşa că mereu vreau mai mult, din păcate. Aşa că tind să cresc mereu cînd pot şi cum pot.

    Legat de tupeu, dacă cinstit, el mie de obicei îmi place (poate din cauza că nu l-am avut), doar că el este caracteristic de obicei oamenilor mici. :D

    Şi cum, îţi place/pare interesantă cartea? :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Încă nu m-am plictisit de ea, pare să fie bună, mă amuză ideea cărții, sper să fie în concordanță cu așteptările mele.
    Și apoi și eu tind spre perfecțiune, vreau și eu mai mult și mai bine, dar de-am cu timpul am să văd eu care și cum :).

    RăspundețiȘtergere