miercuri, 5 octombrie 2011

Trei niveluri ale conştiinţei. Elitele

http://www.spiritus.ro/
Am descoperit cartea lui Dorin T. Moisa: "Creierul, O Enigmă Descifrată", în vară. Mi-au plăcut unele idei şi teorii ale autorului, în special cele legate de nivelurile de conştiinţă, pe care le voi expune mai jos într-o formă mai simplă.

Autorul susţine existenţa a 3 niveluri de conştiinţă. Prima, forma primară a conştiinţei, este caracterizată perfect de expresia "a fi conştient". Un exemplu: dacă o persoană bea apă dintr-un pahar, şi el ştie ce face şi care sunt consecinţele acţiunii sale, atunci ea se află pe nivelul I de conştiinţă. Primul nivel al conştiinţei este cel în care tu eşti conştient de existenţa ta, de acţiunile şi faptele tale şi de implicaţiile acestora.

Conştiinţa de nivel 2 apare atunci cînd propria persoană apare explicit ca un element al modelului/sistemului, în general în relaţie cu alte persoane sau grupuri. Nivelul 2 de conştiinţă este atunci cînd sistemul conţine persoana-subiect ca membru într-un grup, persoana respectivă fiind, în această situaţie, un element ca oricare altul al acestui sistem. Dacă persoana construieşte şi operează corect modelul (comunică permanent cu membrii grupului, cunoaşte/respectă regulile, obiectivele şi metodele grupului, etc.), atunci ea se află pe nivelul II de conştiinţă.

Problema cea mai des asociată nivelului 2 de conştiinţă este tendinţa oamenilor aflaţi la acest nivel de a-şi considera acţiunile lor cele mai optime (ceilalţi sunt leneşi, incompetenţi, proşti, eu însă sunt cel mai bun). Persoana poate considera că ceea ce crede sau face este perfect şi corect din punctul de vedere al obiectivelor şi metodelor grupului, ceilalţi membri fiind greşiţi, astfel încît el ignoră opiniile/interesele ceilorlalţi. Tendinţa respectivă este foarte des întîlnită, în fiecare zi putînd să o observăm în societate.

Un mod de a controla această posibilă tendinţă negativă este trecerea (la cei care pot) pe nivelul 3 de conştiinţă. Nivelul 3 de conştiinţă (cel mai înalt) este atunci cînd persoana poate privi din exterior un model/sistem în care ea se află ca element. O persoană se află pe nivelul 3 de conştiinţă atunci cînd reuşeşte să gîndească şi cu capul altor membri ai grupului (pe nivelul 2 este preocupată doar de propria persoană şi de regulile, obiectivele şi metodele grupului).

Din păcate, încercarea de a gîndi cu capul celorlalţi (cum văd şi alţii, din punctul lor de vedere, aceeaşi situaţie şi realitate externă) presupune un imens efort al creierului (în special intelectual), cu un consum mare de energie. De cele mai multe ori, creierul majorităţii oamenilor nu poate suporta pur şi simplu acest efort. Altfel spus, nu orişicine poate ajunge pe nivelul 3 de conştiinţă, asemenea persoane fiind extrem de puţine.

Totodată, o altă observaţie pe care o face Dorin T. Moisa, este că aflarea pe nivelul 3 de conştiinţă nu aduce prea mari avantaje personale persoanelor respective. Din contra, efortul de a sta pe nivelul 3 de conştiinţă este imens, iar într-o structură/societate în care majoritatea oamenilor se află pe nivelul I şi II de conştiinţă, cei aflaţi pe nivelul 3 sunt defavorizaţi din cauza încetinirii activităţilor asociate cu propria persoană. Această teorie explică practic de ce în societatea noastră (şi multe altele) nu oamenii "deştepţi" sunt cei care reuşesc în viaţă, ci cei care sunt cît mai mult nişte nesimţiţi. 

Cum spunea profesoara mea de franceză din liceu, cuvinte la care nu am atras atenţie la momentul respectiv, oamenii deştepţi îşi dau seama că prin multe acţiuni ale lor pricinuiesc rău altor oameni, şi se opresc, însă cei proşti, îşi satisfac interesele "călcînd peste cadavre", majoritatea succeselor lor fiind clădite în baza unei imense suferinţe a altor oameni. Dar asta deja este un alt subiect.

După cum subliniază Dorin T. Moisa, nu orice persoană poate să ajungă pe nivelul 2 de conştiinţă (sau nu poate să ajungă decît într-un nr. foarte limitat de planuri şi pe timp limitat), iar cei care ajung şi se află pe nivelul 3 sunt şi mai puţini. În acest context, autorul dă definiţia elitelor: elita unui grup/comunitate este formată din acele persoane care se află, în general, pe nivelul 3 de conştiinţă. Cum am menţionat şi mai sus, a sta pe nivelul 3 de conştiinţă nu are o importanţă practică (şi pozitivă) de obicei pentru majoritatea oamenilor. Excepţiile reprezintă anume acele persoane care contribuie în mod decisiv la stabilitatea şi progresul civilizaţiei (elitele).

Există anumite domenii unde nivelul 3 de conştiinţă ar trebui să fie obligatoriu: acolo unde o oficialitate ar trebui să aibă grijă de o comunitate. Exemplu: conducătorii statelor, politicienii, care ar trebui să guverneze ţara în interesul tuturor cetăţenilor, dar nu al lor. Funcţionari sau membri ai diferitor comisii de stat, care ar trebui să lucreze pentru apărarea comunităţii de diferite pericole şi probleme, care chiar dacă nu există şi nu ameninţă societatea la moment, membrii comisiei îşi dau seama/intuiesc posibilitatea problemei, şi că cineva va avea nevoie de ajutor, identificînd soluţiile şi mecanismele rezolvării problemelor încă de mai înainte ca acestea să apară. Fără de o conştiinţă de nivelul 3, munca lor, practic, ar fi ineficientă.

Cred că nu are sens să vă mai indic ce fel de "elite" avem noi astăzi la conducerea ţării. Mă îndoiesc amarnic că politicienii noştri de astăzi (măcar 10%) se află pe nivelul 3 de conştiinţă. Singurul lucru care mă întreb este dacă vom avea şi noi, odată, o elită adevărată, a căror conştiinţă să se afle pe nivelul 3, şi care să guverneze Republica Moldova într-adevăr în interesul cetăţenilor săi.

Şi ultima întrebare, la care nu e nevoie să-mi răspundeţi (idee de reflecţie personală), voi pe care nivel de conştiinţă vă aflaţi?

Articol apărut şi pe allmoldova.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu