joi, 22 decembrie 2011

De ce Republica Moldova este un stat falimentar? Analiză la nivel naţional

http://moldovagate.com/
Al doilea nivel de analiză este cel intern (numit şi naţional), care analizează structura şi caracteristicile statelor. În primul articol la această temă am realizat o analiză a RM la nivel internaţional, care a explicat ce face ca statul nostru să fie unul falimentar (slab) în relaţie cu alte state. Însă faptul că un stat este mic şi slab nu înseamnă că el nu poate asigura un nivel ridicat de bunăstare cetăţenilor săi. Factorii externi afectează, de regulă, într-o măsură de 20, maximum 30%, nivelul de viaţă al populaţiei simple, restul de 70-80% depinzînd de factorii din interiorul statului. La nivelul naţional vom analiza aspectele ce ţin în special de unitatea/coeziunea naţională.

Menţionam în primul articol că RM este un stat de 33.847 km2 şi 4 milioane de locuitori. Or, aşa este de iure; de facto, Chişinăul nu controlează teritoriul din stînga Nistrului, şi nici populaţia de-acolo. De facto, RM are un teritoriu de 29.684 km2 şi o populaţie de 3,5 mln locuitori asupra căreia deţine controlul. Acest aspect evocă încă odată de ce statul nostru este atît de slab în comparaţie cu alte state: noi nici măcar un stat unitar nu suntem. Şi în nici un caz nu putem vorbi, sau spera, la o unitate naţională de 100% (de 4 mln. de oameni).

Alt detaliu important de menţionat: Găgăuzia. Scandalurile legate de BAC, de limba română, sunt doar detalii particulare; Găgăuzia, în esenţă, nu prea face parte din RM şi nu prea ţine cont de interesele statului nostru, prin existenţa şi activitatea sa ea sabotînd de fapt RM. Găgăuzia, exact ca şi Transnistria, reprezintă un alt cancer al RM, o boală interioară, care ne distruge şi ne trage în jos. Şi Bălţiul: nici pînă acum nu pot uita cum în 2010 Bălţiul şi-a permis să nu să se supună ordinului Chişinăului, şi să îl ignore. Dacă pînă şi nişte autorităţi publice locale îşi permit să ia peste picior autorităţile centrale, asta denotă cît de falimentar este statul RM.

Trecînd peste aceste aspecte care arată cît de "unitară" este RM, trebuie să analizăm şi să ţinem cont şi de structura etnică a RM. 22% din populaţia RM (fără Transnistria) reprezintă ruşii, ucrainenii, găgăuzii, bulgarii, etc, adică minorităţile etnice. Împreună cu Transnistria, procentajul minorităţilor etnice ar fi în jurul la 30%; doar că Chişinăul nu controlează teritoriul din stînga Nistrului, aşa că putem să nu-i luăm pe cei de-acolo, la moment, în seamă. 

22% din populaţia RM minorităţi etnice, care, majoritatea din ei, nu vorbesc limba română (de stat). Şi care, majoritatea din ei, îmi permit să spun, sunt mai degrabă loiali, sau ataşaţi de Rusia, decît de Republica Moldova. Şi care astăzi mai degrabă ar vota pentru aderarea RM la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Ucraina, decît la Uniunea Europeană. 22%, dintre care majoritatea sunt un balast care trag RM înapoi (spre est, sau spre refacerea "URSS"), decît înainte. Şi pentru care interesele românilor basarabeni, şi binele lor, nu contează. 

Ţările baltice au dus de la destrămarea URSS politici de excludere a etnicilor ruşi, astăzi aflîndu-se în NATO şi UE, avînd niveluri de trai mult superioare nouă. RM, însă, ca şi Ucraina, a ales "armistiţiul etnic", şi ne aflăm în situaţia în care ne aflăm astăzi: a unui stat falimentar.

Însă nu, nu minorităţile etnice sunt principalul vinovat (la nivelul intern) pentru starea falimentară a RM. Ci noi înşine, adică românii basarabeni. Adică acei 78%, care reprezentăm majoritatea, baza RM, şi care de fapt suntem mai dezbinaţi şi dezuniţi ca niciodată. Avem basarabeni care se identifică români şi doresc unirea cu România, dar şi care nu o doresc (se consideră ei înşişi români pragmatici, dar, de fapt, e prostie), avem basarabeni care refuză să accepte etnonimul de român, identificîndu-se doar de moldoveni, şi avem şi o mulţime de basarabeni mancurţi, care ar dori unirea cu "marele frate rus", sau refacerea URSS. Un adevărat ceaun de o mulţime de identităţi şi interese, care fac ca nici aceşti 78% de români basarabeni să nu-i poţi considera o forţă unitară. Nici măcar pe-aproape.

Interesele naţionale derivă din identitatea naţională (Samuel Huntington). Ori nu degeaba se spune că dacă ştii cine eşti, ştii şi care îţi sunt interesele, şi deja îţi poţi închipui şi care îţi este destinul. Din păcate, în RM nu există naţiune, ci mai multe "subnaţiuni": moldoveni români, moldoveni neromâni (statalişti), moldoveni rusofili şi antiromâni, şi minorităţile etnice. Un întreg cazan de identităţi şi interese divergente, care trag în toate părţile, făcînd ca RM să stagneze, de fapt, pe loc.

Din păcate, atîta timp cît nu va fi rezolvată problema identitară, RM nu are viitor. Pentru că doar atunci cînd vom şti ceea ce suntem, vom şti şi care ne sunt interesele şi ce trebuie să facem. Dar, din păcate, problema identitară poate fi rezolvată doar printr-un singur mod: acceptarea şi recunoaşterea adevărului, a faptului că suntem români (acceptarea acestui adevăr nu înseamnă automat că ar trebui să facem şi unirea; am putea alege să coexistăm şi ca al doilea stat românesc independent, dar ştiind siguri că viitorul nostru e alături de România în Europa, dar nu de Rusia în Eurasia). Am scris "din păcate", deoarece există prea multe interese, şi forţe, care sunt împotriva acestui lucru. Ceea ce înseamnă că RM va mai rătăci probabil vreo 10-20 de ani în căutarea unui sens al existenţei sale...

2 comentarii:

  1. "Problema identitară poate fi rezolvată doar printr-un singur mod: acceptarea şi recunoaşterea adevărului, a faptului că suntem români". And so the Russian speakers, the Ukranian speakers and the Gagauz are Romanians? I think that this solution which you give is good for Romanian speakers (Moldovans), but not for the State in total. If the "Moldovans" will recognize to be Romanian speakers (it doesn't mean to be Romanian, because the identity is an individual decision, we cannot tell to others what to feel, but the fact that they speak Romanian is an objective thing) they will be able to speak more openly and without ambiguities with the other people living in the territory and individuate a "national idea" which will be suitable for all.

    This "national idea" (this is simply my modest opinion, it can be defended with dialectics, but it cannot be taken as an absolute thrut, in the same way like yours) should be a middle way: not union with Romania, not union with Russia, not NATO, not Border Union. The other day I told you about Switzerland, today I use Austria. You can see here (http://www.bmeia.gv.at/en/foreign-ministry/austria/government-and-politics/austrian-national-day.html) which kind of solution they found to their national problem: Moldova should do the same. Austria maybe is more similar to Moldova than Switzerland, because it is part of a nation which borders with it and defines itself on an "Herderian" basis, but today nobody speaks about union: if they do it, they are considered nazists and they will have problems, but in the same time nobody is so idiot to tell that they speak "Austrian".

    You take into account the case of the Baltic States. I think that the Baltic States are criminal States bacause they go against two principles which should be the base of the EU: 1) everyone must have a citizenship; 2) the State should represent everyone. By excluding the 30-40% of their population from political decisions, they make a sort of ethnic dictatorship. I would like Moldova to join the EU, but not like the Baltic States: I tell you sincerely that if Moldova becomes like them and they make a referendum in EU, will vote against its membership.

    As regards Gagauzia or Balti, I agree with you that local autorities should be subjected to the central government and respect its decisions. In Italy we have the "Lega Nord" which now is trying to do the same in the North. But I also think that it is not the fault of the population, this are the criminal elites which try to make them afraid of Romania to gain political influence, but in everyday life there is no difference between Russian speakers and Romanian speakers apart from the language. All other differences are artificially created.

    Un Craciun fericit!

    RăspundețiȘtergere
  2. Simone:

    Ruşii, ucrainenii şi găgăuzii nu sunt români. Şi nici nu am propus ca ei să "accepte" să fie români. Eu mă refeream doar la cei de etnie română, nu de cetăţenie moldovenească.

    Da, acceptarea faptului că vorbim limba română, dar suntem moldoveni, ar fi o (jumătate de) soluţie, un compromis mai degrabă, între adevăr şi pragmatism. Dar eu sunt pentru adevărul total.

    Şi da, există o asemănare dintre Austria şi RM. Cred însă că dacă nu ar fi existat nazismul şi Hitler, sau cel puţin prostia asta că dacă eşti unionist, eşti nazist, şi printre austrieci ar exista o bună parte de populaţie unionistă. Şi cred chiar că probabil că şi există chiar acum, numai că îşi reneagă gîndurile/opiniile din cauza şi a sentimentului de vinovăţie, dar şi a fricii de a nu fi respinşi de societate ca fiind nazişti. Şi germanii, şi austriecii, suferă de un sentiment de vinovăţie, şi de anumite complexe, ca urmare a existenţei nazismului şi provocării de către ei a celui de-al II război mondial.

    Statele baltice - pentru tine criminale, pentru mine normale. Orice om care refuză să înveţe limba de stat, şi să se integreze şi respecte populaţia majoritară, de ce ar trebui să fie reprezentat şi protejat de către stat? Adică el e neloial şi duşman statului în care trăieşte, dar statul trebuie să-l iubească cum nu a fi el? Un fel de creştinism, nu ştiu cum :). Nu. Eu cred că relaţia trebui să fie reciprocă: şi individul să respecte şi proteje statul în care trăieşte, şi statul să îl reprezinte şi protejeze. În caz contrar, să fie exclus şi marginalizat. Din propria lui iniţiativă, nu a statului. Că doar el singur decide să nu înveţe limba de stat şi să nu respecte statul în care trăieşte.

    Sărbători Fericite şi Ţie Simone! Un An Nou Fericit!

    RăspundețiȘtergere