miercuri, 28 decembrie 2011

Direcţia în care merg lucrurile în Republica Moldova

http://www.timpul.md/
Conform ultimului barometru de opinie, 83.5% din moldoveni consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită în RM. La offline-ul din decembrie cu Dorin Chirtoacă, acesta ne-a întrebat acelaşi lucru: cum percepem, în ce direcţie se mişcă lucrurile în oraşul Chişinău, şi totodată în RM. S-a primit că numai Ion Grosu a răspuns, creînd împresia că opinia sa ar fi a tuturora, că lucrurile merg într-o direcţie greşită în municipiu. De ţară complet s-a uitat.

Personal cred că la nivel de administrare, oraşul Chişinău, cît de cît, încetişor, se mişcă spre bine. Însă dacă e să iai întreg oraşul în vizor, cu viaţa sa socială, comportamentul oamenilor, etc, lucrurile merg clar într-o direcţie greşită. Dar aici nu e Chirtoacă de vină, căci acest fenomen este caracteristic, de fapt, întregii republici.

Analizată geopolitic, pe termen de lungă durată, RM se mişcă spre bine. Pînă în 2002 direcţia CSI era cea mai importantă, apoi, formal, aderarea la UE a devenit obiectivul nostru principal, pentru ca din 2009, cel puţin în domeniul politicii externe, să se lucreze serios asupra integrării europene a RM. Analizată în cei 20 de ani de independenţă, RM s-a mişcat, foarte încet, dar totuşi sigur, de la CSI/Rusia spre Europa. Ceea ce e un lucru bun.

Analizată politic, situaţia e mult diferită, lucrurile fiind încă incerte. Dar cît de cît, se poate spune că ne mişcăm spre bine. De la un preşedinte slab, am ajuns la un preşedinte şi mai rău (Lucinschi), iar apoi la şi mai rău, la Voronin. La guvernare, la fel, de la nişte guvernanţi naivi şi idealişti, în cădere la agrarieni şi pînă la comunişti. 2009 s-ar părea că reprezintă o cotitură, în care am încetat să ne mai prăbuşim, încercînd să ne mişcăm înainte. Guvernarea AIE este clar mult mai bună decît cea a comuniştilor. Din păcate, lucrurile se mişcă încet înainte, sau stagnează, sistemul vechi (nu mă refer doar la comunişti) opunînd rezistenţă.

Dacă e să analizăm RM din interior, în special socio-demografic, RM se prăbuşeşte clar, din păcate. Demografic mor tot mai mulţi oameni, se nasc tot mai puţini, mai puţini decît mor, şi încă şi o mulţime de oameni emigrează peste hotare, o bună parte definitiv. Statisticile prevăd că în 2050, cam cînd generaţia mea va ieşi la pensie, un lucrător va munci pentru 2-3 pensionari. Altfel spus, nu avem nici o şansă ca statul ăsta să ne plătească o pensie, cît de mică nu ar fi ea. Şi atunci, apar logic întrebările: de ce am mai rămâne în RM? Şi de ce ar trebui să ne pese de generaţiile de înaintea noastră, dacă noi clar nu avem viitor, iar lor deloc nu le pasă? Ups, am spus-o...

Intelectual, RM tot cade. În urmă cu o săptămână îi spuneam unui prieten că am impresia că din RM toţi oameni deştepţi pleacă, şi rămân doar proştii şi ticăloşii. Iar el îmi răspunde că aşa şi este. Personal cred că mai degrabă este un stereotip, căci şi aici în RM avem mulţi oameni inteligenţi, care au decis să rămână şi să-şi creeze un viitor în RM. Dar, din păcate, un lucru cert este că şi o mulţime de oameni, mulţi educaţi, şi foarte erudiţi şi inteligenţi, pleacă peste hotare, din cauza că aici nu au nici o şansă, eu însumi cunoscînd asemenea persoane.

Plus al doilea aspect, învăţătura (a învăţa şi acumula cunoştinţe) nu mai este azi considerată o valoare, sau o condiţie esenţială pentru a reuşi în viaţă. Şi de aici şi generaţiile care vin după noi, şi care sunt tot mai proaste şi tot mai proaste. Încă de pe timpul şcolii, profesorii ne spuneau că suntem cei mai puternici, ceilalţi din clasele mai mici fiind slabi la învăţătură. Iar acum, cînd mă întîlnesc cu vechii mei profesori, aceştia nu ezită să mi se plîngă de cît de slabe şi needucate sunt generaţiile actuale, şi cît de puternici eram clasa noastră. Asta în condiţiile în care eu însumi îmi consider fosta mea clasă una extrem de slabă!

Astfel că, în privinţa societăţii din RM, analizată în ansamblu, se observă un fenomen grav şi alarmant: aceasta degradează tot mai mult, devenind tot mai mizerabilă, ticăloasă şi depravată. Fenomen care îşi are începutul încă de la declararea independenţei RM. Cauza, s-o spun pe şleau, este cam greu de înţeles şi de ajuns la dînsa, în special de acceptat pentru unii. Un anonim îmi scria că motivul pentru care RM este un stat falimentar este că ne lipseşte o etică morală în viaţa de zi cu zi, moralitatea constituind axa principală în evoluţia oricărui stat. Îi dau perfectă dreptate, precizînd doar că moralitatea constituie axa principală mai degrabă în evoluţia unei societăţi (conducerea unui stat necesită, nu rareori, să nu fii prea moral).

Lipsa unei etici morale în viaţa de zi cu zi. Sau, cum obişnuiesc eu să spun, lipsa unui sistem normativ de valori şi principii, care să ghideze viaţa oamenilor simpli în viaţa de zi cu zi. Timp de secole, sistemul principal de valori care a ghidat existenţa poporului nostru a fost creştinismul. Apoi, Basarabia a fost ocupată de URSS, comunismul luînd loc religiei creştine. Cert e că, şi comunismul, dar şi viaţa modernă, a dus la decreştinizarea populaţiei din RM, azi existînd poate, în cel mai bun caz, doar 20-25% de creştini adevăraţi în RM. Şi cert e că, după prăbuşirea URSS-ului şi a comunismului, nici o altă religie, ideologie, doctrină, filosofie, etc nu a umplut locul gol din spiritualitatea moldovenilor, care i-ar fi ghidat pe aceştia în viaţa de zi cu zi.

De aici şi degradarea societăţii din 90 pînă în prezent. O societate care devine tot mai libertariană, anarhistă, egoistă, rea, ticăloasă, depravată şi frustrată. Banii şi binele personal sunt "valorile" care ghidează comportamentul moldoveanului de astăzi. Valorile ca adevărul, binele comun, frumosul, sau valorile creştine, au ajuns la groapa de gunoi. Doar idealiştii mai luptă pentru ele...

Astfel că direcţia în care se mişcă lucrurile în RM din 90 pînă în prezent este chiar greşită. Şi este şi normal să fie percepută astfel de către populaţie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu