Iarna: dominaţia negrului

https://www.facebook.com/

Well, ce e ciudat/se evidenţiază în fotografia asta? Un cap "roşu" al unui tip. Tipul ăsta sunt eu.

Anul trecut mă tot frământam şi nu puteam înţelege de ce inconştient alegeam să umblu cu căciula mea roşie, cînd mai aveam încă vreo 3, negre. Pînă mi-am dat seama: scurtele de iarnă pe care le aveam toate erau de culoarea neagră, scurtele de toamnă - la fel, 3 din 4 căciuli - negre, blugii - de culori întunecate (albastru închis) şi o pereche sură, coftele - majoritatea negre, mănuşile - negre, cizmele, pantofii - negri, ghetele de iarnă, 2 modele - ambele negre! Iar peste 95% din toţi oamenii pe care îi observam pe stradă, erau îmbrăcaţi la fel în negru! Şi dacă mai ţinem cont de faptul că iernile la noi au devenit posomorîte şi fără de zăpadă, cu mult glod şi mocirlă, îţi dai seama că pînă şi natura iarna este dominată de culoarea neagră!

Cele 7 păcate capitale în educarea copiilor

alexionescuthinks.wordpress.com

Rareori nimeresc articole inteligente/extrem de bune, dar cînd le nimeresc, tare greu îmi mai iesă din minte. Ca şi acesta, un articol despre greşelile capitale pe care le fac părinţii şi profesorii în educarea copiilor.

Cele şapte păcate capitale ale educaţiei copiilor, conform psihiatrului brazilian Augusto Cury, sunt:

1) A corecta în public

2) A exprima autoritatea cu agresivitate

3) A fi excesiv de critic: a obstrucţiona copilăria celui educat

4) A pedepsi la furie şi a pune limite, fără explicaţii

5) A fi nerăbtădor şi a renunţa să mai faci educaţie

6) A nu te ţine de cuvînt

7) A distruge speranţa şi visele

Pauză. Noi proiecte

http://sarabesleaga.blogspot.com/

Precedentul articol este cel de-al 400-lea scris pe blog. Paradoxul acestui record (personal) este că am ajuns într-un moment în care m-am săturat la maxim de acest blog. Din mai multe motive. Ca: m-am săturat să scriu articole lungi şi argumentate ce necesită un mare efort intelectual (şi la scrierea lor de către mine, şi la înţelegerea acestora de către cititor). Sau faptul că m-am săturat să scriu articole critice şi negative, majoritatea postărilor fiind de acest gen. Sau faptul că blogul e unul personal, care de fapt înseamnă nimic, sau mai bine zis înseamnă că scriu despre o mulţime de subiecte şi domenii, încît e un haos total pe blog, dar şi în mintea mea despre ce aş dori să scriu. Şi altele. Aşa că am luat o pauză.

Există trei tipuri de oameni...

http://andreijitareanu.ro/

Există trei valori general-umane universale: adevărul, binele şi frumosul. Astfel, există şi trei tipuri de oameni, în baza la care valoare din acestea 3 le determină personalitatea. Cei care afirmă că aceste trei valori merg mână în mână, ori sunt nişte naivi (idealişti), ori nu ştiu despre ce vorbesc. Viaţa nu reprezintă decît un compromis, sau mai bine zis un echilibru dintre aceste valori, în care una predomină peste celelalte.

Demonstraţie: toţi oamenii minţesc (aşa zisele minciuni nevinovate; dar chiar şi "vinovate") - sacrificăm adevărul în numele binelui. Sau războiul, un lucru rău, făcut în numele adevărului, al dreptăţii, sau frumosului, sau chiar pentru un alt bine. Sau tensiunea dintre bine şi frumos (sacrificarea Chişinăului istoric ori pentru binele comun, ori din cauza intereselor şi binelui personal). Între aceste 3 valori există mereu o enormă tensiune, în care fiecare individ sacrifică una sau două, în numele alteia.

Republica "Basarabia"

http://istoria.md/

Idee apărută în adolescenţă, şi reamintită de articolul lui Petru Bogatu. Ce-ar fi fost dacă România ne-ar fi luat dreptul de a ne denumi "Moldova"? Or, din cauza faptului că avem în denumirea statului nostru acest cuvînt, o mulţime de proşti confundă statul Republica Moldova cu ţara Moldova, prostia acestora mergînd mai departe către "popor moldovenesc" şi "limbă moldovenească", ajungîndu-se la grade de imbecilitate maximă de genul că România ar trebui să cedeze teritoriul Moldovei de Vest statului nostru. Atîtea probleme din cauza unui simplu cuvânt...

Iar dacă RM nu ar fi avut dreptul de a se denumi astfel (din punct de vedere al dreptului internaţional, dar şi al adevărului şi dreptăţii, România este urmaşa Moldovei; statul nostru, RM, îşi trage obîrşia din RASSM, 1924), cum ne-am fi autodenumit statul? Republica Basarabia (cel mai probabil)? Şi dacă aşa ar fi fost, moldovenii noştri mult prea inventivi şi "inteligenţi", ar fi inventat "poporul basarabean" şi limba basarabească/basarabenească? Chiar mi-ar fi fost interesant să observ o asemenea situaţie.