joi, 26 martie 2015

Analiza și compararea dimensiunilor culturale ale Rusiei și Statelor Unite după modelul lui Geert Hofstede

http://geert-hofstede.com
Distanța față de putere

Rusia are un scor de 93, iar Statele Unite – 40.

Rusia, având un scor de 93, este o țară unde puterea este foarte îndepărtată în societate, ecartul puterii fiind foarte mare. Acest lucru este subliniat de faptul că țara este extrem de centralizată, precum și de faptul că Rusia este condusă autoritar. Discrepanța puternică dintre oamenii puternici și cei slabi a condus la o importanță mărită a simbolurilor statutului.

Statele Unite au un scor de 40, ceea ce o plasează ca fiind o țară cu un ecart al puterii între mic și mediu. În opinia mea, SUA nu este deloc un stat cu o distanță mică față de putere. Argumente la acest lucru ar servi faptul că SUA este o țară cu regim prezidențial, precum și faptul că președintele Americii nu este ales prin vot direct, ci printr-un vot al electorilor. Totodată, Statele Unite sunt o țară în care inegalitatea economică este una dintre cele mai accentuate din lume, cu salarii foarte mari ale managerilor vs angajații simpli, dar și cu un număr mare de milionari și miliardari, în condițiile în care peste 40 milioane de americani trăiesc în sărăcie.

Pe de altă parte, SUA nu pot avea un scor înalt la PDI, în special în comparație cu Rusia, deoarece este un stat cu o democrație foarte puternică și veche, în care indivizii au libertăți și drepturi egale. Aceste detalii sugerează elocvent faptul că SUA are, cel mai probabil, un scor mediu al PDI.

Individualism vs Colectivism

Rusia are un scor de 39, iar Statele Unite – 91.

Rusia are un scor mic de individualism, fiind o țară colectivistă. Acest lucru este întărit de faptul că rușii, când ies la distracție cu prietenii lor, obișnuiesc să spună „Noi cu prietenii”, dar nu „Eu cu prietenii mei”. Totodată colectivismul rușilor este confirmat și de trecutul istoric al țării (atracția la comunism), dar și de faptul că tipul de familie în Rusia este una de tip comunitară, adică lărgită. Familia, prietenii și chiar cartierul sunt extrem de importanți pentru a depăși provocările vieții.

Americanii, în schimb, cu un scor de 91, sunt cea mai individualistă națiune de pe glob. Lucru și normal, dacă ținem cont de faptul că Statele Unite sunt în esență un popor de emigranți (și urmașii acestora) ce și-au părăsit țara, prietenii și familiile în vederea atingerii viselor personale. Faptul că americanii sunt individualiști se exprimă prin faptul că aceștia au așteptări ca ei să se descurce în viață desinestătător, fără ajutorul statului sau a familiei/rudelor.

Masculinitatea vs Feminitatea

Rusia are un scor de 36, iar Statele Unite – 62.

Scorul Rusiei de 36 la dimensiunea Masculinitate indică că rușii au o cultură  feminină, ceea ce este surprinzător, zic eu, ținând cont că experiențele mele de viață mi-au arătat că rușii sunt destul de agresivi, combativi și bătăioși, în special în comparație cu noi românii. În opinia lui Hofstede, acest lucru s-ar datora faptului că rușii ar fi modești, tinzând să-și subestimeze reușitele și capacitățile personale. Totodată, în privința oamenilor de știință și doctorilor, rușii au așteptări ca aceștia să aibă un standard de viață redus.

În privința primului argument, tind să cred că așa numita „modestie” a rușilor nu este naturală acestora, fiind mai degrabă o consecință a perioadei comuniste, perioadă în care modestia, egalitarismul (economic) erau promovate ca virtuți, iar individualismul și reușita personală – disprețuite și ilegale (așa numiții dușmani ai poporului). În privința celui de-al doilea argument, din contra, aș zice că e un argument al masculinității rușilor, care nu prețuiesc reușitele personale din domeniul științei și al medicinei, ci cele din domeniul afacerilor sau/și al cîștigării de câți mai mulți bani și obținerii de cât mai multă putere.

Nu exclud că felul în care Hofstede percepe masculinitatea, și cum o înțeleg eu, s-ar putea să difere. Totodată, există și interferențe ale acestei dimensiuni cu alte dimensiuni culturale, ca distanța față de putere și colectivismul, care complică lucrurile. Și nu în ultimul rând, există probabil și o diferență (în anumite aspecte culturale) dintre rușii din fostele țări sovietice și cei din Rusia. Dar în ciuda acestor motive, țin să cred că scorul lui Hofstede pentru masculinitatea Rusiei este unul destul de discutabil.

În privința Statelor Unite, aceasta este o țară cu o cultură masculină, acest lucru putând fi ușor observat în modelele comportamentale americane tipice. Americanii tind să-și afișeze eforturile lor masculine individuale. La școală, muncă sau joacă este încetățenită ideea că ei trebuie să tindă spre maximum ce pot face, și că învingătorul ia totul. Americanii tind să-și afișeze și să vorbească liber despre succesele și realizările lor personale.

Evitarea incertitudinii

Rusia are un scor de 95, iar Statele Unite – 46.

Având un scor UAI foarte înalt, rușii sunt un popor foarte anxios, care se simte amenințat de situațiile ambigue. Un argument al lui Hofstede pentru acest rezultat este faptul că Rusia are una dintre cele mai complexe birocrații din lume. În opinia mea, scorul înalt al Rusiei la UAI se datorează și sărăciei în care trăiesc periferiile din Rusia (nesiguranța în ziua de mâine), dar și datorită fricii de abuzuri de putere din partea statului (autoritar), sau/și a criminalilor și bogaților.

SUA are un scor mediu spre mic al UAI, fiind mult mai deschisă spre acceptarea de noi idei, produse inovative, sau de a încerca modalități noi și diferite de a face lucrurile. Americanii sunt mult mai toleranți la ideile și opiniile altora, permițând libertatea de expresie. Totodată, ei nu necesită o mulțime de reguli și sunt mai puțini expresivi emoțional decât culturile cu un scor înalt la această dimensiune. În opinia mea, este și normal ca americanii să aibă un scor jos la UAI, ținând cont că SUA este o națiune de emigranți (și urmașii acestora) ce au ales un viitor incert (într-o nouă țară) în detrimentul certitudinei (țara proprie, familiile, prietenii).

Orientarea pe termen lung vs Orientarea pe termen scurt

Rusia are un scor de 81, iar Statele Unite – 26.

Rusia are un scor înalt de 81, fiind o țară, după opinia lui Hofstede, cu o mentalitate pragmatică. Într-o astfel de țară oamenii cred că adevărul nu este unul absolut, ci depinde de situație, context și timp. În opinia mea, Hofstede a denumit și definit prost această dimensiune, explicația prezentată fiind mai potrivită pentru dimensiunea universalism-particularism identificată de Trompenaars. Rusia este evident o țară cu o cultură particularistă, dar în nici un caz una pragmatică. Totodată, rușii nicidecum nu au o orientare pe termen lung asupra vieții, cel puțin în viziunea în care eu înțeleg aceste expresie/dimensiune.

Cu un scor de 26, Statele Unite sunt o țară cu o cultură normativă. Argumente ar servi faptul că americanii au o viziune puternică despre ceea ce e binele și răul, religiozitatea americanilor, și faptul că procentajul americanilor care frecventează biserica ar fi crescut în sec. XX, precum și faptul că în business, americanii se concentrează pe obținerea profitului și atingerea unor obiective de scurtă durată, ceea ce îi motivează pe americani să obțină rezultate imediate/rapide.

Indulgență vs Reținere

Rusia are un scor de 20, iar Statele Unite – 68.

Rusia are un scor mic al indulgenței. Asemenea state, în opinia lui Hofstede, au o tendință spre cinism și pesimism. Totodată, în statele cu scor mic nu se pune accent pe timpul liber și satisfacerea dorințelor proprii, iar oamenii au impresia că acțiunile lor sunt restrânse de normele sociale. În opinia mea, această dimensiune este puternic legată de cea a individualismului / colectivismului. Rușii, fiind colectiviști, au tendința de a-și neglija și reține opiniile și dorințele personale, pentru a menține armonia și pacea în cadrul colectivului (familia, grupul).

Statele Unite, în schimb, au un scor ridicat al indulgenței, având o toleranță ridicată la conflict și manifestările personale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu