miercuri, 13 mai 2015

Despre oamenii care încearcă să te învețe cum să îți trăiești viața

http://www.garbo.ro
1. În viața mea, eu am întâlnit mulți, foarte mulți oameni, care au încercat să mă învețe ce este viața și cum ar trebui să mi-o trăiesc eu. De la părinți și rude, "prieteni", amici, colegi, cunoștințe și oameni care nu mă cunoșteau practic deloc, o mulțime au încercat să mă învețe ce ar trebui să fac și cum ar trebui să-mi trăiesc eu "corect" viața.

Partea tristă e că, am întâlnit foarte puțini oameni care dintâi de toate au căutat să mă asculte, să mă cunoască, să mă înțeleagă, înainte de a-mi da ceva sfaturi de viață. Acești oameni sunt, pur și simplu, de aur. Cea mai puternică amintire legată de un asemenea om ține de o persoană de la Petroșani, cu care, cel mai probabil, m-am intersectat de vreo 3-4 ori maxim în viață. Acea persoană avea un IQ de peste 136. Extrageți singuri concluziile.

Partea cea mai interesantă este că, eu nu am întâlnit niciodată un om care să mă învețe despre moarte, și despre cum ar trebui sau nu... să mor. Pare o absurditate chestia asta, dar în contextul în care moartea este cea mai mare frică a oamenilor, fiind cea care stă de fapt în spatele tuturor fricilor noastre, atitudinea sau filosofia care ne-o formăm despre moarte poate avea un impact puternic și asupra concepției noastre despre viață.

2. Un lucru pe care l-am înțeles recent este că toți oamenii care încearcă să te învețe cum să-ți trăiești viața, vorbesc de fapt despre sine, și despre felul lor de a-și trăi viața. Când ei încearcă să te convingă să-ți trăiești viața într-un anumit mod, ei de fapt caută să se convingă pe sine însuși. Încercând să te învețe pe tine, aceștia, de fapt, caută să-și protejeze propriul lor scenariu de viață, care le-a fost impus sau creat, mai mult sau mai puțin, de părinți și societatea în care trăiesc.

Toți trebuie să se căsătorească (până la 25 și 30 de ani), să facă și să aibă o casă proprie, să facă copii, să aibă iubit sau iubită, să-și găsească un job și să lucreze la cineva, să aibă mașină, să facă câți mai mulți bani, și să facă ce fac și ceilalți în societate - iată doar câteva din scenariile cele mai populare de viață din societatea noastră. 

În Occident, aceste scenarii demult au devenit desuete (depășite): italienii se căsătoresc la 40 de ani, germanii trăiesc mai mult în chirie, o mulțime de oameni trăiesc fericiți și singuri, sau în cupluri fără de copii, sau cu copii adoptați; bicicleta e preferată automobilului, și lista poate continua la nesfârșit.

Majoritatea oamenilor trăiesc după un scenariu de viață creat de părinții și societatea lor, după valorile și regulile societății. De fiecare dată când tu îți trăiești viața după valorile și regulile tale, tu ești, de fapt, o amenințare la scenariile lor de viață. Ești dovada vie că viața poate fi trăită și altfel, într-un stil fericit și împăcat cu tine însuți. De aceea atunci când ei încearcă să te învețe cum să îți trăiești viața, ei de fapt își protejează propriul lor scenariu de viață. Pentru că nu înțeleg că fiecare om este unic, și are o viață unică, în felul ei.

3. În situația în care și societatea românească, și cea moldovenească, duc lipsă de lideri, vreau să mă pronunț și în privința asta. Un lider nu este omul care îți spune cum trebuie să îți trăiești viața, ci cel care te ajută să înțelegi tu singur cum trebuie să ți-o trăiești. Fiecare om e unic, și are vocația sa în viață. Iar un lider adevărat este cel care te ajută ca tu să îți descoperi vocația, dar nu cel care își impune propriul scenariu de viață ca fiind universal valabil tuturor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu