joi, 26 martie 2015

Analiza și compararea dimensiunilor culturale ale Rusiei și Statelor Unite după modelul lui Geert Hofstede

http://geert-hofstede.com
Distanța față de putere

Rusia are un scor de 93, iar Statele Unite – 40.

Rusia, având un scor de 93, este o țară unde puterea este foarte îndepărtată în societate, ecartul puterii fiind foarte mare. Acest lucru este subliniat de faptul că țara este extrem de centralizată, precum și de faptul că Rusia este condusă autoritar. Discrepanța puternică dintre oamenii puternici și cei slabi a condus la o importanță mărită a simbolurilor statutului.

Statele Unite au un scor de 40, ceea ce o plasează ca fiind o țară cu un ecart al puterii între mic și mediu. În opinia mea, SUA nu este deloc un stat cu o distanță mică față de putere. Argumente la acest lucru ar servi faptul că SUA este o țară cu regim prezidențial, precum și faptul că președintele Americii nu este ales prin vot direct, ci printr-un vot al electorilor. Totodată, Statele Unite sunt o țară în care inegalitatea economică este una dintre cele mai accentuate din lume, cu salarii foarte mari ale managerilor vs angajații simpli, dar și cu un număr mare de milionari și miliardari, în condițiile în care peste 40 milioane de americani trăiesc în sărăcie.

Pe de altă parte, SUA nu pot avea un scor înalt la PDI, în special în comparație cu Rusia, deoarece este un stat cu o democrație foarte puternică și veche, în care indivizii au libertăți și drepturi egale. Aceste detalii sugerează elocvent faptul că SUA are, cel mai probabil, un scor mediu al PDI.

marți, 24 martie 2015

Strategii de conducere a afacerilor (eseu)

http://insight.adplightspeed.com
Autori: Diana-Sandra Pop, Victor Ciobanu

Strategiile de afaceri se concentrează pe îmbunătățirea poziției competitive a companiei, ori a unei unități de business de produse sau servicii, dintr-o industrie sau un segment de piață specific în care compania activează. Strategiile de conducere a afacerilor pot fi competitive (luptând contra tuturor competitorilor pentru avantaj) și/sau cooperative (conlucrând împreună cu o companie sau mai multe pentru a obține avantaj împotriva altor competitori). Indiferent de strategia pe care o adoptă managementul unei organizații, finalitatea acesteia trebuie să fie obținerea de avantaj concurențial.

Michael Porter propune două strategii competitive generice pentru depășirea altor companii într-o industrie specifică. Aceste strategii sunt denumite generice deoarece ele pot fi implementate de orice organizații, indiferent de tipul sau mărimea lor, chiar și de organizații non-guvernamentale. Aceste strategii sunt:

luni, 23 martie 2015

Despre perfecționism

http://www.utica.edu
Îmi amintesc cum nu știu când, tare demult, bloggerul Nicolae Apostu menționa pe facebook că perfecționiștii sunt cei mai nefericiți oameni.

În psihologie se consideră că perfecționismul are și aspecte pozitive, motivând oamenii să exceleze și să atingă standarte înalte, dar și negative, care conduc sau ajung să fie o boală.

Eu sunt perfecționist. Însă nu despre mine vreau să scriu. Ci despre cum funcționează perfecționismul. 

Acum o săptămână am avut de făcut un eseu pe Gândirea critică la Conducerea Afacerilor - îl puteți citi aici, dacă doriți. Miercuri, la seminar, proful ne întreabă dacă nu ne-a fost greu să ne facem tema, iar apoi zice: cred că mai mult de o oră nu v-a luat să o faceți.

duminică, 22 martie 2015

Gândirea critică (eseu)

Motto: Doubt everything. Find your own light
(Last words of Gotama Buddha in Theravada tradition)

http://www.fareez.com
Se pare că istoria expresiei “gândire critică” nu este una prea îndelungată. Conform doctorului în filosofie Marius Dobre, această expresie ar fi fost utilizată pentru prima oară în 1941 într-un curs (An Experiment in the Development of the Critical Thinking) al lui Edward Glasser, care avea să devină mai apoi cunoscut prin lansarea unui test de gândire critică. În ciuda unor critici ai acestei expresii, considerată prea generală sau vagă, expresia “gândire critică” s-a consacrat în ultimul timp, ajungând populară și în limbajul de masă.

În privința etimologiei cuvântului “critic(ă)”, acesta provine din greaca antică, semnificând capacitatea intelectuală de a judeca, de a discerne. În continuare vom menționa mai multe definiții sau descrieri ale “gândirei critice”, găsite în online:

-          Gândirea critică constă în procesul mental de analiză sau evaluare a informației, mai ales afirmații sau propoziții pretinse de unii oameni a fi adevărate. Ea duce la un proces de reflecție asupra înțelesului acestor afirmații, examinând dovezile și raționamentul oferit și judecând faptele (Wikipedia în româna, didactic.ro);